De ce este importantă stimularea senzorială ȋn dezvoltarea copilului?

Terapia de “integrare senzorială” este, ȋncă, destul de puţin cunoscută la noi ȋn ţară ṣi necesitatea ei este asociată doar cu diferite tulburări de dezvoltare. Este, oare, stimularea senzorială utilă doar ȋn terapia copiilor cu nevoi speciale? Vă voi ajuta să descoperiţi, prin câteva articole din această categorie, cum o persoană poate avea dificultăţi de integrare senzorială care pot trece neobservate dar care au un impact destul de puternic asupra felului ȋn care ea se simte sau interacţionează cu mediul său, cum orice arie de dezvoltare care nu este suficient stimulată duce, de asemenea, la dificultăţi de integrare senzorială, cum un anumit context din viaţă (cum e o spitalizare ȋndelungată) care nu ne permite să ne folosim toate simţurile la capacitatea lor normală alterează procesul integrării senzoriale.

Sa explorăm, mai ȋntâi, ce ȋnseamnă integrarea senzorială:  

Noi cunoaṣtem lumea cu ajutorul simţurilor. Simţurile ne oferă informaţiile de care avem nevoie pentru a ȋnţelege ce se ȋntâmplă ȋn jurul nostru ṣi pentru a ne putea adapta ṣi răspunde ȋn mod corespunzător.  Primul rol pe care simţurile ȋl au este să ne asigure supravieţuirea. După ce au fost asigurate condiţiile pentru acest lucru, următoarea sarcină pe care simţurile o au in viaţa noastră este să ne ajute să fim fiinţe adaptate social ṣi active. Sistemul nervos central se ocupă de procesarea ṣi organizarea informaţiilor senzoriale primite ṣi plănuieṣte, apoi, un răspuns adaptativ .  Acesta poate fi un comportament, un gȃnd sau o emoţie. Integrarea senzorială este procesul prin care informaţiile provenite de la mai multe simţuri sunt conectate astfel ȋncât să avem o imagine cât mai complexă asupra realităţii.  Atunci când informaţiile primite de la simţuri nu sunt detectate, bine organizate sau conectate vorbim de o tulburare de integrare senzorială. Aceasta nu este o boală, ȋn sine, ci un fel de dezorganizare la nivelul creierului care poate fi corectată prin tehnici corecte de stimulare senzorială. Această dezorganizare a creierului atrage după sine o dezorganizare ṣi la nivel comportamental:

  •          Dificultăţi de ajustare a reacţiilor la diverse senzaţii
  •          posturi corporale neobisnuite si dificultati de a concepe o actiune, de a planifica organizarea ṣi miscarea corpului ṣi de a duce la ȋndeplinire planul respectiv
  •          probleme de reglare comportamentală

 

Psiholog Oana Mihalcea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acasă
Cont
Coș
Caută