Dragostea ţine 2 ani, spune o vorba din popor. Mă rog, nu chiar din popor ci din laboratoarele cercetătorilor din psihologie. Acestia au ajuns la concluzia că, dupa aproximativ 2-3 ani, creierul ȋncepe să se obiṣnuiască cu noul statut, de persoană aflată ȋntr-o relaţie de cuplu, ṣi nu ȋţi mai transmite semnalele puternice care te făceau să tresari de fiecare dată când partenerul apărea ȋn faţa ta. Această nouă etapă are ṣi avantajele ei, atâta timp cât reuṣiţi să vă gestionaţi, ȋntr-un mod eficient, relaţia.
Din păcate, relaţia multor cupluri intră ȋn declin după ce pasiunea ȋncepe să se domolească. De vină ar putea fi diferenţele de opinie, valorile, tipurile de personalitate, părerile cunoscuţilor, dificultăţile cu care se confruntă fiecare ȋn viaţa sa, destinul? Fiecare poate contribui, ȋntr-o anumită măsură, la pierderea apropierii emoţionale dintre tine ṣi partenerul tău. Astăzi am hotărât să-ţi vorbesc despre unul dintre factorii pe care Elliot Aronson, psiholog social, ȋl consideră de mare impact ȋn relaţiile de cuplu: autojustificarea!
În ce situaţii apare autojustificarea
Atunci când partenerul îți comunică ce îl deranjează în relație, autojustificarea poate apărea din nevoia de a-ți proteja imaginea de sine. Dacă te percepi ca o persoană blândă și afectuoasă, dar într-un moment de nervi îți jignești partenera, acest gest intră în conflict cu imaginea ta. Rezultatul este o tensiune internă greu de suportat, care trebuie eliminată rapid. De obicei, justificările sunt găsite imediat: „Ea m-a provocat” sau „Comportamentul ei a fost inadmisibil.” Nici partenera nu va accepta ușor că este într-o relație cu cineva care nu o respectă, iar aceste justificări pot funcționa, dar doar pentru o vreme.
Aṣa cum organismul tinde, prin nenumărate mijloace, să-ṣi păstreze starea iniţială de funcţionare (proces numit homeostazie) la fel ṣi mintea ta tinde să ȋṣi păstreze intactă imaginea de sine.
Autojustificarea: un mecanism de apărare care poate deteriora relația
De cele mai multe ori, când facem ceva prostesc, nebunesc, răutăcios, găsim scuze ȋn cele mai originale moduri (de la „ȋnvinovăţirea victimei” la explicaţii astrologice). Când facem ceva bine, de cele mai multe ori nu căutăm cauza ȋn afara noastră ci punem succesul pe seama calităţilor noastre interioare. Din păcate, autojustificarea afectează, ȋn timp, multe cupluri aflate ȋn etapa „maturizării” emoţionale. Daca până mai ieri, ȋn focul pasiunii, când Eul se pierdea ȋn fuziunea cu Tu, auzeai replici ca „iartă-mă, am greṣit!”, azi, când sinele ȋṣi recapătă drepturile, vinovatul eṣti tu, o terţă persoană, contextul sau, de ce nu, chiar destinul. Aceste tendinţe pot fi depăṣite atunci când devenim conṣtienţi de existenţa lor ṣi lucrăm cu noi să:
- Tolerăm ideea că nu suntem fiinţe lineare, mereu la fel, ci avem momente ȋn care suntem ṣi răi, prostuţi, egoiṣti etc. ṣi asta nu ne defineṣte. Putem să ne dăm voie ṣi să admitem că avem aceste momente ṣi să invăţăm din ele. Nu trebuie să fim perfecţi!
- Acceptăm că fiecare percepe realitatea prin filtrele proprii ceea ce ȋnseamnă că nici unul nu suntem obiectivi;
- Sa fim disponibili să ascultăm ṣi varianta celuilalt, cu nevoile, dorinţele ṣi percepţiile sale, fără a o lua ca un atac la adresa noastră. Oamenii din jur ne vorbesc despre ei chiar ṣi când vorbesc despre noi;
- Să ȋnvăţăm că ne protejăm trasând limite clare ṣi sănătoase nu fugind sau atacând.
„Credeam ca gandim la fel!”
Indiferent de gradul de asemanare dintre partenerii unui cuplu, ei vor fi ȋn acelaṣi timp ṣi foarte diferiţi, iar aceste diferenţe atrag, ȋn mod firesc, ṣi unele momente conflictuale. Cuplurile de succes se disting prin buna gestionare a acestor momente.
John Gottman, renumit psiholog care ṣi-a dedicat cariera studierii relaţiilor de cuplu ṣi stabilităţii maritale, a identificat câteva semne clare ale declinului relaţiei de cuplu: ȋnvinovăţirea ṣi criticismul, sarcasmul, ironia ṣi batjocura la adresa partenerului.
Nu este recomandat să îți asumi orice problemă în cuplu sau să te învinovățești pentru tot, ci să menții contactul emoțional și comunicarea deschisă cu partenerul. În cazul unui conflict, înainte de a găsi scuze sau a arunca reproșuri, respiră adânc și amintește-ți că fiecare percepe realitatea diferit. Comunică despre emoțiile tale și ascultă-le pe ale partenerului. Dacă tu rupi primul lanțul autojustificărilor, vei observa un efect pozitiv asupra celuilalt. Când arăți empatie și înțelegi sentimentele partenerului, acesta va simți mai puțin nevoia să se apere, ceea ce va deschide calea unei relații mai apropiate și satisfăcătoare.
Nu uita, autojustificările tind să transmită celuilalt ideea conform careia „eu sunt ok, tu nu!”
Psiholog Oana Mihalcea