Intrarea in colectivitate este un pas important in viata copiilor cu dizabilitati, este ‘cheia’ lor spre un viitor mai bun si mai usor din punct de vedere social si de aceea este foarte important sa facem acest pas treptat, cu intelegere si sprijin acordat atat din partea familiei cat si a terapeutilor ,
[edsanimate_end] a educatorilor sau profesorilor cu care copilul ia contact.Este recomandat ca integrarea sa se realizeze treptat pentru a nu frustra foarte mult copilul, de aceea, in prima faza,acesta poate veni mai putine ore, eventual doar dimineata la activitati si in nici un caz fortat sa participe. In general, ei sunt reticenti la schimbare si pentru ca nu isi pot exprima temerile si frustrarile, pot ajunge sa dezvolte anxietate, teama, panica, asociate mediului respectiv timp indelungat, de aceea e bine sa marim treptat timpul petrecut in cadrul colectivitatii.
In general, copiii cu dizabilitati au nevoie de ajutor suplimentar in aceste medii, mai ales ca educatorul/profesorul nu se poate ocupa in mod special de copil, atentia lui fiind distribuita in mod egal tuturor copiilor. Pentru acest lucru, se angajeaza de obicei o persoana specializata, care va insoti si ajuta permanent copilul in mediul educational.
In perioada de acomodare, copilul nu va fi fortat sa faca lucruri pe care nu si le doreste si le refuza categoric, fiind important sa ii acordam un timp in care sa ia contact si sa se obisnuiasca atat cu mediul, cat si cu persoanele de aici. Putem chiar sa ii oferim niste recompense atat sociale cat si alimentare sau jucarii, activitati preferate pentru ca a acceptat sa ramana mai mult timp in sala de clasa sau pentru ca a acceptat sa se aseze la masa alaturi de ceilalti colegi si sa participe la o anumita activitate de grup. Toate aceste lucruri sunt importante pentru copilul nostru si este esential sa il motivam in acest sens, sa il securizam si sa ii oferim la schimb lucruri preferate, care ii fac placere.
Cu mult sprijin, acesti copii pot ajunge sa indrageasca acest mediu, activitatile de aici, pot deveni mai expansivi invatand uneori si spontan lucruri si, de multe ori, ajung sa se ataseze mult si de educatori,profesori si colegi, facandu-le placere sa petreaca timp alaturi de acestia.
Toate aceste caracteristici sunt tinute sub observatii atat in perioada de acomodare a copilului in colectivitate cat si pe parcurs. Se iau in considerare atat perioadele structurate cat si nestructurate, cum ar fi comportamentul lor din timpul meselor, din cadrul activitatilor didactice la care participa, „calatoriile”, deplasarile cu grupul de copiii sau gradul sau de cooperare si adaptare la mediu.
De aceea, este foarte importanta in primul rand implicarea parintilor, observarea permanenta a progreselor facute de catre copil, comunicarea periodica a acestora atat cu cadrele didactice cat si cu echipa de terapeuti. Alegerea unor specialisti competenti cat si a unui mediu social benefic copilului sunt cruciale in dezvoltarea armonioasa a acestuia, eliminand astfel riscul unor eforturi zadarnice si pierderea unui timp pretios din viata copilului nostru.
Psiholog Lucia Tanase
